página principal
Vincenzo Scarcella, Adaggi, motti, proverbi e modi proverbiali siciliani, edizione di Marina Stracquadanio → Contenido
A

A bon pilotu nun manca vasceddu, A bon soldatu nun manca casteddu, A bon vasceddu nun manca timuni, A bonu schiavu nun manca patruni, A cani frusteri tutti c' abbajanu, A cani stranu si perdi lu pani, A cani vecchiu la vurpi ci piscia, A casa di lu 'mpisu nun si po diri 'mpendi st' ogghiarolu, A casa di lu putruni ogni jornu è festa, A casa di Pilatu cui è orvu, e cui è sciancatu, A cavaddu datu nun circari sedda, A cavaddu magru, muschi, A cavaleri non manca cavaddu, A cosa data nun circari rasa, A costi d' autru tutti facemu li dutturi, A costu d'autru si tagghia grassu, A cui avi furtuna, ogni cosa ci va bona, A cui avi guastu lu palataru, ogni cibu ci pari amaru, A cui avi la rugna, autru mali nun ci bisogna, A cui leva, a cui duua lu destinu, A cui Natura a lu mali l'inclina, A cui nun ti duna, e nun t'impresta, fuilu comu pesta, A cui sputa 'ncelu, 'nfacci ci veni, A cui ti trovi a lu capizzali, lassaci lu faudali, A cui ti trovi a lu capizzu, lassaci lu pannizzu, A cui ti trovi in tutti l'uri, lassaci lu muccaturi, A dinaru a dinareddu si fa lu carrineddu, A forza di virtuti si raffrena, A granu a granu si fa lu tarì, A gustu non c' è prezzu, A jocu chi nun canusci, li to dinari addiventaun musci, A l' officï canusci li viddani, A l'amicizia nun ci voli tacca, A l'avi maria o alla casa, o pri la via, A la Candilora ogni gaddina veni ad ova, A la chianca nun restanu ossa, A la morti sula nun c'è rimediu, A la panza mettici la cinga, A la prova si vidi lu valenti, A la terza si libera, A la tua porta mal' omu nun trasa, A li burraschi si canusci lo pilotu, A li nozzi di l'avaru trovaticci, A li vindigni cunzati li vutti, A li voli repentini li caduti sù vicini, A li voti l'acquazzina focu astuta quannu adduma, A locu unni 'un sì canusciutu, como si vistu si rassumigghiatu, A lu bisognu l'amicu pari, A lu bisognu s' ajuta, e suvveni, A lu cavaddu la virga , e spiruni Ed a li figghi lu bonu vastuni, A lu celu 'un si va senza fatiga, A lu funnu su li spezii, A lu malatu si dici, vuliti, ed a lu bonu si dici, pigghiati, A lu mali nun c'è funnu, a lu peju nun c'è fini, A lu mercato pensaci, lu caru accattalu, A lu niuru nun ci pò tacca, A lu nnimicu la corda c'attisa, A lu parrari la lingua raffrena, A lu parrari si canusci l'omu, A lu pruvatu chiu non lu pruvari, chi chiu lu provi, chiu brutti ti pari, A lu riccu ricchizzi, a lo poviru povertà, A lu spitali nun si va pri pezzi, A lu to amicu a prigari t'induci, Nun sai lu muttu — Tentari nun noci, A lu to amicu lu beni c'avvisa, A lustru di cannila, nè fimmini, nè tila, A lustru di luna spidocchiami st' asinu, A medicu, cunfissuri, ed avvocatu nenti teniri celatu, A menli tenitillu - Stu muttu praciribuli Chi l'acqua male Cacere — E vinu confortibuli, A minsugnaru nun aviri fidi, A navi rutta ogni ventu è cuntrariu, A nnimicu chi fui sia ponti d' oru, A pignata chi vugghi, nun c'incugnanu muschi, A pocu pani lu corpu s' insigna, Cui fa accussì la spisa si sparagna, A quattro cosi creditu nun dati Suli d' invernu, e nuvuli di estati Di donni amuri, e carità di frati, A risicu si pigghianu li gabelli, A San Simuni li nespuli a munsidduni, e l'acqua a li vadduni, A Santu Andria lu bon massaro siminatu avia, A sonu si canusci la campana, A spisi d' autru s' impara vulinteri, A stu munnu cui nasci sfurtunatu, Ca è 'mpiso, e dda è marturiatu, A tali patruni tali servu, A tavula misa, e pani minuzzatu è felici cui è assittatu, A tempu di dilluviu guarda li panni chi annatanu, A tempu di dilluviu li fraschi annatanu, A tempu di guerra ogni cavaddu ha soldu, A terra d' orvi beatu cui avi un occhiu, A terra va cui troppu autu acchiana, A tutti cosi ci voli furtuna , anchi a lu friiri di l' ova, A un cori ingratu si perdi lu beni, A un muru vasciu ognunu sicci appoja, A un povir' omu ogni cani c' abbaja, A un ura Diu lavura, A vi a la bucca meli, e in cori feli, Abbaja cu li cani, e roccula cu li lupi, Abbundanza genera fastidiu, Abbusca chiù un poviru pezzenti, chi un patruni di mandra, Abitu non fa monacu, ne' cricchia fa parrinu, Accatta, e pentiti, cui vindi mori, Acccumpagnati cu li megghiu di tia, e facci li spisi, Accussì canta lu cirrincinciò - Tintu patruni canciari si pò, Accussì va lu munnu, cui nata, e cui va 'nfunnu, Acqua d'Agustu ogghiu, meli e mustu, Acqua e focu non si nega a nuddu, Acqua e ventu fa frumentu, acqua e suli fa lavuri, Acqua passata nun macina mulinu, Acqua, e focu daci locu, Acquista fama, e curcati, Ad ogni oceddu lu so nidu ci pari beddu, Ad ogni santu veni la so festa, Ad omu ingratu, e caulu sciurutu, Ad omu scaltru 'un si cuntanu migghia, Adascio adascio si fa gran caminu, Addattari, e chianciri, Agustu, e rigustu è capu d'inverno, 'Ai debiti, e chiu nni fai, si nun hai fallutu, fallirai, 'Ai fattu comu fa la mala vacca, 'Ai un mali, dillo a tutti, Ajutati chi t' ajutu dici Diu, Ajutu a lu bisognu, e no cunsigghiu, Ama a cui t'ama si voi aviri spassu, Ama l'amicu to cu lo vizio so, Amara dda pansa unni 'un trasi pani, Tinta dda casa unni 'un trasi beni, Amara dda vigna chi di pruppaini nun è digna, Amara la pecura chi avi a dari la lana, Amari a cui nun t'ama è tempu persu, Amaru cui avi lu ciriveddu supra la birrita, Amaru cui cadi a lu maceddu, tutti currinu cu lu cuteddu, Amaru cui cadi pri dumannari ajutu, Amaru cui metti la pignata a spiranza d'autru, Amaru cui metti lu jditu 'mmenzu di la porta, Amaru lu mortu chi trasi 'ntra lu vivu, Ambasciaturi nun paga pena, Amicu cu totti, cunfidenti co nuddu, Amicu di gottu ti lascia 'ntra un bottu, Amicu fausu, e lu malu vicinu Ti fa vidiri lu munti pri chianu, Amicu fausu, e lu malu vicinu Jetta la petra, e s'ammuccia la manu, Amicu fidili vali un tesoru, Amicu fintu è veru tradituri, Amicu si voi beni, acquista beni, Amicu vecchiu è sempri amicu fidu, Amicu veru e lu veru parenti È lu quattru tarì cu l'ali janchi, Amicu vicinu vali chiu d' un parenti luntanu, Amicu, e guardati, Ammatula t'allisci e fai cannola Bedda ci voi viniri di natura, Ammatula ti fai lu mussu a funcia Chi prima si travagghia, e poi si mancia, Ammuccia ammuccia, chi tuttu pari, Ammucciari lu suli cu la riti, Amuri ammuccia ogni difettu, Amuri di cent' anni, sdegnu d'un ura, Amuri di matri nun t' inganna, Amuri di signura, e vinu in sciascu La sira è bonu, e la matina è guastu, Amuri nun guarda ricchizzi, Amuri nun senti cunsigghi, Amuri, e signuria nun ponnu stari in cumpagnia, Amuri, e signuria nun vonnu cumpagnia, Amuri, prinizza, e dinari su tri cosi chi 'un si ponnu ammucciari, Ancora ci feti la vucca di latti, Ancora nun è natu, e si chiama Cola, Anda cui voli, cui nun voli manda, Andari arreri comu lu curdaru, Andau pri guadagnari, e fici detta, Andau pri la decima, e ci lassau lu saccu, Anima di la casa è la scrittura, Animu deliberatu nun voli cunsigghiu, Annata busara nun ci vegna, e nun ci cumpara, Annata di nivi, annata d' abbundanza, Anni, e peccati sempri su chiu di quanto si dicinu, Annu bisestili lu fradiciu nun teni, Appizzari lu sceccu, e li carrubbi, Apprenzioni è chiu di la malatia, Appressu di la stati c'è lu 'nvernu, Appressu lu picca veni l'assai, Apreru l'occhi li gattareddi, Apri porta di ferru pugnu d'oru, Aprili duci durmiri, nè livari, nè mittiri, Aprili fa li sciuri, e Maju 'nn avi l'onuri, Aprili mai nun fini, e 'ntra maju una bona, chi si leva li risini, Aprili scorcia la vecchia pri lu ganghili, Apriti l'occhi all' accattari agugghi, Aria netta nun avi paura di trona, Arraspa a lu tò amicu, unni ci mancia, Arrindatu campa penatu, Arristau comu la zita cu li gigghia rasi, Arvulu cadutu, accetta, accetta, Arvulu chi nun fa fruttu, tagghialu di li radicati, Asini, e picciriddi Diu l'ajuta, Asini, e Senaturi dacci locu, Asinu chi ha fami mancia d'ogni strami, Asinu mortu puleju a lu nasu, Asinu puta, e Diu fa la racina, Aspetta cavaddu, chi l'erba crisci, Aspetta tempu, chi vicchizza accosta, Aspettari e nun viniri, jri a tavula e nun manciari, jri a lettu e nun durmiri, su tri cosi di muriri, Assai beni balla, cui la furtuna sona, Assai fogghi, e nenti fruttu, Assai fumu e pocu arrustu, Assai sapi, cui taciri sapi, Attacca l'asinu unni voli lu patruni, Audi, e taci si voi campari in paci, Audimi soggira, e sentimi nora

B

Baciasti la to amanti, 'ngnaggiatilla, Bannera vecchia onura capitanu, Barba sciurita manteni bona zita, Barberi giuvini, medicu vecchiu, e spiziali riccu, Barca torta, viaggiu drittu, Basta chi la ventri sia china, o di pagghia, o di jna, Battagghia è di cui stenni la tuvagghia, Batti la liogua unni lu denti doli, Batti lu ferru mentri è caudu, Beati l' anni chi veninu in beni, Beatu chiddu oceddu, chi fa lu nidu a lu so paisi, Beatu cui pri autru si castiga, Bedda carta mi canta 'ncannolu, Bedda di fora, e fradicia d'intra, Bedda ostissa, caru cuntu, Beddu jocu dura pocu, si chiù dura è siccatura, Benchì natura a lu mali t'inclina, si ti raffreni n'acquisti curuna, Benchì nun parri, la facci t'accusa, Benchì ti amu, e ti portu rispettu Nun mi scordu lu tortu chi m'hai fattu, Beni e mali 'nfacci pari, Biddizza senza grazia è comu l'isca senz'ami, Biddizza è menza doti, Bisogna andari cu lu ventu, Bisogna caminari cu bon ventu pri nun iri a traversu, ruttu, e avvintu, Bisogna masticari amaru, cui voli a tempu agghiuttiri duci, Bisogna misurarsi ognunu cu lo so palmu, Bisogna munciri la pecura senza farila gridari, Bisogna ribbattiri lu chiovu, Bisogna sentiri cu dui oricchi, Bisogna travagghiari comu si mai si murissi, e pinsari sempri chi s'avi a muriri, Bona cantina fa bonu vinu, Bona maritata senza soggira, e senza cugnata, Bona muggheri è la prima ricchizza di la casa, Bona parola bonu locu pigghia, Bona parola è menzu pagamentu, Bona staggiuni Natali a lu suli, e Pasqua a lu fucuni, Boni li frutti su, bonu ogni beni, tinta dda casa unni 'un trasi pani, Boni paroli conzanu li mali fatti, Boni paroli, e tristi fatti, Boni paroli, e tristi fatti 'ngannanu li savj, e li matti, Boni paroli, e vistiti di pannu, mai a lu munnu hannu fattu dannu, Bonu jornu a la matina pari, Bonu pilotu a la tempesta pari, Bonu tempu, e malu tempu nun dura tuttu tempu, Bonu vinu sinu a la fezza, bonnu pannu sinu a la pezza, Bonu è l'amicu, bonu è lu parenti M'amara dda casa chi nun avi nenti, Bucca amara, feti jetta, Bucca amara, tenila cara, Bucca baciata nun perdi vintura Bensì baciata ca sula palora, Bucca vidu, e cori nò, Bunazza nun c'è mai senza tempesta

C

C'è chiu jorna ca sosizza, C'è un occhiu chi tuttu vidi, e un oricchi chi tuttu senti, Ca gaddu, e senza gaddu Diu fa jornu, Cadiu lo maccarruni 'ntra lu furmaggiu, Cala si voi vinniri, Calati juncu chi passa la china, Cani affamatu nun timi vastuni, Cani ca' abbaja, jettacci un ossu, Cani chi abbaja assai, muzzica pocu, Cani chi abbaja d'arreri, raggia chi si lu mancia, Cani chi dormi nun lu stuzzicari, Cani chi ha fami mancia cipuddi, Cani d'ortulanu nun mancia trussa, nè fa manciarni ad autri, Cani di pagghiaru abbaja, e sta luntanu, Cani di vuccirìa è lordu di sangu, e mortu di fami, Capo d'Orlannu, e Munti Piddirinu Beati l'occhi chi ti vidirannu, Cappiddazzu paga tuttu, Cara costa la vigna di la costa, Carceri, malatii, necessitati Scummogghianu lu cori di l'amici, Carni metti carni, pisci ti nutrisci, Carni strana sempri apporta peni, Caru troppu è ddu meli, chi si licca di li spini, Caru vindi, e giustu misusa, Casa a lueri sdirrupala di li pedi, Casa chi nun avi omu, nun avi nomu, Casa fatta, e locu sfattu, Casa granni inchila di spini, Casa quantu stai, vigna quantu bivi, terra quantu vidi, rendita quantu poi, Casa unni nun trasi lu suli, trasi lu medicu, Casteddi in aria subitu cadinu, Caudu di pannu mai fici dannu, Cavaddu ben guvirnatu jetta cauci, Cavaddu datu nun guardari 'nvucca, Cavaddu di carretta pocu dura, Cavaddu feroci levaci l'oriu, Cavaddu gastimatu ci luci lu pilu, Cavaddu grossu ti leva di fangu, Cavaddu magru cauci nun tira, Cavaddu mortu è manciatu di muschi, Cavaddu schifiusu mori magru, Cecu cui campa sempri irresolutu, Celu pecurinu si nun chiovi oggi, chiovi a lu matinu, Cent'unzi di malancunia, nun paganu tri dinari di detta, Centu latri nun ponnu spugghiari un nudu, Centu misuri, e un tagghiu, Centu pri unu cui paga un dinaru, Centu vagna, ed una asciuca, Chi chiu avi, chiu voli, Chi chiu fa, chiu merita, Chi chiu spenni , meno spenni, Chi l'assai pussidiri in malu statu, Chi sarva, trova, Chianci lu bonu pri lu peccaturi, Chianta la vigna unni teni la vutti, Chiavi d'oru apri ad ogni parti, Chiavi in cinta, e Martinu dintra, Chiddu chi fa pri li medenti, nun fa pri li me parenti, Chiddu chi guasta la vecchiaja, nun c'è mastru chi lu conza, Chiddu chi la vecchia vulia, in sonnu ci vinia, Chiddu chi nun poi aviri, nun lu disiari, Chiddu chi poi fari cu li toi mani, nun lu fari fari ad autru, Chiddu chi pò dispiaciri nun fari, e nun diri, Chiddu chi si schifia, veni tempu chi s'addisia, Chiddu chi si simina, si ricogghi, Chiddu chi è fattu, tuttu è perdutu, Chiddu chi è scrittu leggiri si voli, Chiddu è l'arvulu bonu chi ha radici, Chiddu è lu beddu, chi fa bedda a mia, Chiddu è lu bonu chi vidi, e chi taci, Chiddu è lu bonu stari, unni è lu bonu campari, Chiddu è lu megghiu fruttu chi si fici, Chiddu è lu riccu chi campa filici, Chiddu è lu, veru amicu chi 'un ti sparra, Chiddu è valenti chi cumbatti audaci, Chio autu è lu munti, chiu carrica la nivi, Chiovu caccia chiovu, Chiu 'nfretta si fa, menu si fa, Chiu nn'ammazza la gola chi la spata, Chiu riccu in terra è cui menu disia, Chiu s'amà, chiu si timi, Chì curpa la gatta si la criata è matta, Ci dissi lu medicu a Gagghianu Paga dinari si voi stari bonu, Ci lascianu fari, lasciatili diri, Ci penza Marzu a chioviri, Ci voli assai a sapiri picca, Ci voli assai pri fari picca, Ci vonnu ccippi di centu cantara Chi lu focu di pagghia pocu dura, Cibu, e travagghiu furtifica lu corpu, Commodità fa l'omu putruni, Comu fai, t'è fattu, Comu feti pri un spicchiu, feti pri na testa, Comu la 'mpastasti, scanatilla, Comu si campa, si mori, Comu si in curti dì beni di tutti, Comu si in guerra, resisti e cumbatti, Comu si pigghia lu munnu, si lassa, Comu ti sappi la vita dulcedo, Ccussì ti saccia lu ad te suspiramu, Comu ti senti, mina lu denti, Contra furtuna nun vali sapiri, Contra la forza nun ci pò ragiuni, Conzala comu voi, sempri è cucuzza, Coraggiu vinci malatia, Cori cuntenti, e li vertuli 'ncoddu, Corvu cn corvu nun si scippanu l'occhi, Cosa bedda piaci a tutti, Cosa ben accuminzta, e menza finuta, Cosa chi pari, nun ci voli prova, Cosa dumandata è menza pagata, Cosa privata genera appetitu, Cosi cuntati criditini metati, Cosi di notti parinu lu jornu, Cosi longhi addiventanu serpi, Cosi pri forza nun hannu valia, Cosi vietati su chiu desiati, Criati, cnimici salariati, Cu amuri ti pigghiu, e cu sdegno ti lassu, Cu cui nun ti poi arricchiri, nun t'impoveriri, Cu cui prattichi, ti rassumigghi, Cu l'anni veni lu giudiziu, Cu li dinari ogni cosa s'otteni, Cu li donni si ridi a la trasuta, e si chianci a la nisciuta, Cu li megghiu di tia prattica ognura, Cu li rigali ogni cosa s'otteni, Cu lu cappeddu chi haju, ti salutu, Cu lu chiantu, e lu lamentu s'alleggia ogni turmentu, Cu lu tempu si maturanu li nespuli, Cu lu tempu si paga la detta, Cu lu tempu, e cu la pagghia ogni fruttu si matura, Cu mari grossu, voga terra terra, Cu na figghia fa centu jennari, Cu peni, e pacienza si va 'mparadisu, Cucina grassa, magru testamentu, Cucina picciula fa casa granni, Cui 'mpresta li dinari, o fa cridenza 'mpresta nnimicizia, e resta di senza, Cui a la casa d'autru prattìca, la so diventa povera, e mendica, Cui a li vinti non sa, a li trenta nun fa, a li quaranta peju va, Cui a speranza d'autru la pignata metti, nun ha paura di lavari pratti, Cui a tempu fa lu pazzu, è saviizza, Cui a tia pari chi dormi, e riposa chiddu porta la cruci chiu gravusa, Cui accarizza li muli, abbusca cauci, Cui ad autru sparra, se stissu cundanna, Cui agghiutti feli, nun pò sputari meli, Cui ama l'amicu nun stima dinari, Cui appi pani muriu, cui appi focu campau, Cui apri putia di vappu, prestu la chiudi, Cui arrigala fa guadagnu, Cui assai prumetti, pocu attenni, Cui assai voli, nenti avi, Cui avi a dari, avi a pagari, Cui avi arti, avi parti, Cui avi cori contentu, sempri canta, Cui avi creditu a bagasci, perdi l'anima, corpu, e 'mpoverisci, Cui avi dinari assai, sempi cunta, Cui avi dinari, nun po esseri 'mpisu, Cui avi dinari, sputa sentenzi, Cui avi fami, nun cerca cumpagnia, Cui avi la cognintura, e 'un sinni servi Nun trova confissuri chi l'assorvi, Cui avi la mala muggheri, avi la stizzana a lu capizzu, Cui avi lingua, passa lu mari, Cui avi lu malo vicinu, avi lu malu matinu, Cui avi mogghi a latu, sta sempri travagghiatu, Cui avi muggheri bedda sempri canta, Cui avi nnimicizia nun dorma, Cui avi pecuri, avi lana, Cui avi pitittu di filari, fila all'anchi di li cani, Cui avi prescia, è megghiu ca si curca, Cui avi saluti, e libertà, è riccu, e nun lu sa, Cui avi sonnu, nun cerca capizzu, Cui avi tempu, nun perda tempu, Cui avi un occhiu sulu, spissu l'aunetta, Cui azzappa, azzappa a la so vigna, Cui ba paura d'oceddi, nun siminassi linu, Cui beddu voli parìri, peni, e guai avi a suffriri, Cui beni fa, misericordia aspetta, Cui bonu attacca, megghiu sciogghi, Cui bonu sedi, malu penza, Cui bonu si voli maritari, si mariti cu li so pari, Cui cadi all'acqua, è forza chi si bagna, Cui cadi, e si surgi, nun si chiama caduta, Cui camina nun strudi scarpi, Cui camina, truppica, Cui campa amanti, campa penanti, Cui campa mali, la so vita si doli, Cui cancia la via vecchia pri la nova Li guai chi nun cerca, dda li trova, Cui cerca trova, cui seguita vinci, Cui china ha la panza, a la tavula nun pranza, Cui cu nenti si metti, cu nenti si trova, Cui cunta, metti la junta, Cui d'avanti ti pinci , d'arreri ti tinci, Cui d'invidia campa, disperatu mori, Cui desidera lu mali di l'autru, lu so l'avi vicinu, Cui di cuteddu feri, di cuteddu peri, Cui di lu miu nun leva, assai pozza acquistari, Cui di lu so nun ha, e d'autro nun pigghia, friddu si curca , e friddu si risvigghia, Cui di mali veni in beni, cu dui mani si lu teni, Cui di sceccu fa cavaddu, lu primu cauci è so, Cui di spiranza campa, disperatu mori, Cui di vecchi s'innamora, si la chianci la vintura, Cui dici chiddu chi voli, sentirà chiddu chi nun voli, Cui dici la verità, va 'mpisu

D

D'impressu cadi, cui luntanu guarda, D'omu chi nun parra, è sciumi chi non grida guardati, D'omu singaliatu guardati, Da cattivi costumi, boni liggi, Da lu dittu a lu fattu, ci è un gran trattu, Dammi arti, nun mi dari parti, Dammi primu, e dammi ossu, Dammi rocca, basta chi tocca, Dammi sorti, e jettami a mari, Ddu santu chi fici la tigna, fici la pici, Debiti, e peccati nn'avemu tutti, Desideriu di lu poviru, mai veni a fini, Di bonu vinu si fa pessimu acitu, Di chiddu chi senti, nun cridiri nenti, Di chiddu chi vidi, pocu nni cridi, Di Duminica in duminica si spusa la figghia di la bona vinturusa, Di jornu in jornu si 'nguaggia la zita, Di l'avaru avirai qualchi cosa, ma di lu manciuni nenti, Di l'entrata si canusci lu palazzu, Di l'opera si canusci lu mastru, Di la spina nasci la rosa, Di la vucca a lu nasu, nun si po sapiri na veritati, Di li dardi d'amuri 'nn ti fidari, quantu tardi su chiu, su chin severi, Di li dui mali lu menu ti scegghi, Di lu frottu si canusci l'arvulu, Di lu malu pagaturi o oriu, o pagghia, Di lu nnimicu 'un pigghiari cunsigghiu, Di malu acquistu nuddu sinni godi, Di malu passu nescitinni prestu, Di minaccia nun timiri di prumissa nun gudiri, Di quannu in quannu la staggiuni muta, Di sbirru cumpari, nun ti fidari, Di st'erba si fannu li scupi, Di tanta lana addivintau 'na pisa, Diavulu 'mburnutu, ancilu apparebit, Dici lu puddicinu 'ntra la nassa unni maggiuri c'è, minuri cessa, Dimmi cu cui vai, e ti dicu chi fai, Dimmi cui sù, nun spiari chi fu, Dinari di Sacristanu, comu vinniru sinn'annanu, Dinari fanno arrinigari, Dinari perdi cui joca a li dadi, Dinari vannu cu li dinari, Dinaru chi sburzetur, forti restituetur, Dio ti scanzi di figghia picciusa, e di vicina 'nvidiusa, Dioari t Dinari, e santitati - criditinni metati Si menu nni criditi - megghiu faciti, Disgrazia preveduta, menu si senti, Disiari, e nun aviri, è na pena di muriri, Disignu di lu poviru, mai rinesci, Dissiru li vulpazzi a li vulpotti, A lu piddaru nni videmu tutti, Diu a cui voli beni, manda cruci, e peni, Diu afliggi, e nun abbanduna, Diu ajuta a cui si ajuta, Diu chiudi na porta, ed apri nu purticatu, Diu lascia fari, no suprafari, Diu leva lu giudiziu a cui voli castigari, Diu nasci, e Diu pasci, Diu nni scansi di cui avi un pinseri sulu, Diu nni scansi di facci chi nun arrussica, Diu nni scansi di vascia caduta, Diu nun paga sempri di cuntanti, Diu senti l'anciuli cantari, no li scecchi arragghiari, Diu ti scansi di malu vicino, e di principianti di viulinu, Diu ti scansi di minsogna d'omu dabbeni, Diu ti scansi di viddanu rinisciutu, Diu è lagnusu, ma nò scurdusu, Dogghia di mughieri morta, dura finu a la porta, Domine Diu ci l'ha predicatu chi cui perduna sarà perdunatu, Donna di dicidott'anni, o maritala, o la scanni, Donna senz'amuri, è rosa senza oduri, Doppu ch'è mortu, cumunicamulu, Doppu chi laci s'ardiu, nivicau, Doppu cunfidenza, malacrianza, Doppu cuntintizza veni morti, Doppu fattu, lauda, Doppu l'avaru veni lu sfragaru, Doppu l'imbrogghi veninu li travagghi, Doppu la cinquantina crisci un cancaru pri matina, Doppu li morti caminanu li vivi, Doppu lo lampu veni lu tronu, Doppu lu chiantu veni lu cantu, Doppu lu fattu nun c'è chiu cunsigghiu, Doppu lu fattu ogni cosa s'aggiusta, Doppu morti, sepoltura, Dormi patedda, chi lu granciu vigghìa, Drizza li vili secunnu lu ventu, Du donni, e na gaddina fannu un mercatu, Dui corvi abbattinu un aquila, Dui sunnu li putenti, cui tantu avi, e cui nun avi nenti, Dumanna repentina, tarda risposta, Duna paroli, nun dari parola, Duru cu duru, nun fabbrica muru, Duvi lu patruni è avaru, lu servu è latru

E

Egualtà d'animu fa l'omu felici, Erba cruda, e fimmina nuda porta l'omu a la sepoltura, Erba mala, prestu crisci, Esperienza veni con l'anni, È avezzu lu lupu a li gridati, È chiu la spisa, chi la 'mprisa, È mala cosa truzzari la petra, È megghiu asinu vivu, chi dutturi mortu, È megghiu sapiri picca, chi parrari assai, È megghiu testa d'asinu, chi cuda di liuni, È megghiu testa di lucerta, chi cuda di scursuni, È sicuru nun cadiri a li fossi, È tintu lu nudu, chiu tintu lu sulu, ma megghiu solo, chi mali accumpagnatu, È veru ca dui occhi fannu vista, ma sempri è megghiu l'ajutu di costa

F

Fa beni prima a li parenti toi doppu a cui piaci di l'amici toi, Fa beni, a cui ti voli mali, Fa beni, e nun spiari a cui, Fa beni, e scordati, fa mali, e pensaci, Fa bonu pranzu no bonu buccuni ma bonu cori di bonu patruni, Fa capitali di lu to vicinu, Fa chi la tua dumanda sia discreta, Si suli diri — Tuccata minuta, Fa comu poi, si nun poi fari comu voi, Fa l'arti chi sai, si tu non arricchisci, campirai, Fa testamentu, e confissioni, manciandu sosizza, e maccarruni, Fabbricanu li pazzi la casa, li savi la comprano, Fabbricari è duci 'mpoveriri, Fabbrichi, e liti pruvati, e viditi - fuiti fuiti, Facci chi nun è vista, è disiata, Facci senza culuri nun trova amuri, o birbanti, o tradituri, Familiarità genera disprezzu, Fammi 'nduvinu, chi ti fazzu riccu, Fari d'ogni erba fasciu, Fari d'ogni pilu un travu, Fari la minestra pri li gatti, Fari lu miraculu dì Maumettu, Fari un viaggiu, e dui servizï, Farina di Diavulu, va tutta in crusca, Fatiga fatta, mercedi aspetta, Fatta la liggi, la malizia è pronta, Fattu lu mali, ti veni l'avvisu, Favuri di fortuna su carizzi cu la pala, Fidarsi è bonu, nun fidarsi è megghiu, Fidi ti sarva, no lignu di barca, Figghiu 'mbizzigghiatu è malu criatu, Figghiu disculu maritalu, Filici cui 'mpara a spisi d'autru, Filici è chiddu chi menu disia, Filici è chiddu, chi menu bisogna, Fimmina barbuta di luntanu la saluta, Fimmina e birritta tenila stritta, Fimmina pronta è bona, ma no la tua, Finciri è virtù, taciri è prudenza, Finu a chi si mori, c'è sempri d'imparari, Firredda 'nsigna zitedda, Focu, terra, e fimmina mai dicinu basta, Foddi cui cerca risposta d'un mutu, Fora di periculu ognunu è bravu, Forza di giuvini, e cunsigghiu di vecchi, Forza vinci ragiuni, Fra Modestu nun fu mai Priuri, Frevi autunnali, o longa, o murtali, Frevi cuntinua ammazza malatu - batti lu liuni, Friddu di marzu trasi 'ntra lu cornu di lu voi, Frivaru curtu, ed amaru, Frivaru lu curtu, lu peju di tutti, Fumu nun servi senza arrustu, Funtana chi da acqua a dui vadduni, a tutti dui non po cuntintari, Furmaggiu chi nun si mania, spissu fa vermi, Furtuna è amica d'asini, e di pazzi, Furtuna è rota, fortuna va e veni

G

Gabbo arriva, e gastima no, Gabelli nun pigghiari e pleggeria, si tu non voi muriri in prigiunia, Gaddina vecchia fa bonu brodu, Gamba a lettu, e vrazzu a pettu, Gatta di firraru s'addurmenta a sonu di marteddu, Gatta presciarola fa li figghi orvi, Genio fa biddizza, Gioventù in libertà, vecchiaja in povertà, Giugnu la fauci 'mpugnu, Giugnettu la fauci 'mpettu, Giustamenti lu saggiu addunca dissi parrami prima, acciò ti canuscissi, Godi lu mari, e teniti a la terra, Guai a cui strudi la farina, e sparagna la canigghia, Guai a cui è ridduttu a la cannila, Guai a dda casa unni gaddina canta, e gaddu taci, Guai pri cui lassa chiddu chi c'è datu, Guai, e maccarruni si mancianu caudi, Guai, guai pri cui è vigghiatu, Guaina nun fa bona lama, Guarda 'nterra, e cunta li stiddi, Guarda a tia, e poi parra di mia, Guarda lu mari, e teniti a la terra, Guardati d'omu spanu, e fimmina barbuta, Guardati di la livata di lu bonu, Guardati lu to jmbu

I

Ietta l'amu pri pigghiari lu pisci, Imburutu 'mmensu la via, facia gabbu a cui vinia, Imburutu 'mmensu la via, lu so imbu 'un si vidia, Imparati l'arti, e mettila in disparti, In passari la frevi, passa la siti, In vanu tenta lu statu mutari cui nun ha la furtuna in so favuri, In vucca chiusa nun trasinu muschi, Inchi la casa, e inchila di spini, Inchi la scisca, e c' un cauci l'abbucca, Innaru puta paru, Innaru scorcia la vecchia a lu fucularu, Innaru siccu, massaru ricco, Iocu di mani finisci in fetu, Iornu senza cuntrastu fa la notti durmiri quietu, Iri 'nnarreri comu lu curdaru, Iri terra lerra comu li varchi di Cefalù, Isca vicina focu prestu appigghia, Iu ti preggiu t'alleggiu, tu tinni vai, iu resto 'ntra li guai, Iu travagghiu e tu sudi, iu fatigu, e tu ti doli, Iucari ca dui para di carti, Iunciti cu li megghiu di tia, e facci li spisi

L

L' Apa cogghi lu meli, l' apuni si l'agghiutti, L' Arvulu s' addrizza quannu è picciulu, L' Asinu crisci, e la varda accurza, L' Avaru scorcia un pidocchiu pri un dinaru, L'Acqua leva la ruggia, e no la mola, L'Anima a Diu, la robba a cui tocca, L'Apparenza inganna, L'Arvulu comu crisci accussì resta, L'Arvulu nun cadi a lu primu corpu, L'Arvulu pecca, e la rama ricivi, L'Arvulu vecchiu nun si ghica, L'Asinu porta la pagghia, e l'asinu si la mancia, L'Avaru campa poviru, e mori riccu, L'Avaru mai si sazia, L'Avaru è riccu, e sempri è poveru, L'Impigni si teninu 'ntra li scarpi, L'Imprestitu si fussi bonu, s'imprestiria la muggheri, L'Ingratu livata la siti ci vota li spaddi a la funtana, L'Invidia regna 'ntra li pari, L'Invidiusu campa penatu, L'Occasioni fa l'omu latru, L'Occhi a tia, e li manu a li vertuli, L'Occhi chini, e la pansa vacanti, L'Occhiu di lu patruni 'ngrassa lu cavaddu, L'Occhiu nni voli la so parti, L'Oceddu 'ntra la gaggia o canta pri briu, o canta pri raggia, L'Oceddu a lu pizzu pari beddu, L'Omini nun si pisanu a cantaru, ma vannu ad unza, comu pisu d'oru, L'Omu perduna, la bestia si scorda, L'Omu prusuntusu vol'essiri pagatu doppu rasu, L'Omu putruni mori poviru, L'Omu s'attacca pri la parola, lu voi pri li corna, L'Omu è figghiu di l'educazioni, L'Oziu è patri di li vizii, L'Urtima a muriri è la speranza, La Barca rutta attaccala a lu molu, La Bedda è chidda, chi a lu cori piaci, La Bucca pari picciula, e capi assai, La Bucca parra pri l'abbundanza di lu cori, La Bucca parra, e la menti studia, La Bucca è un aneddu, ma capi quantu 'na navi, ed un vasceddu, La Bugìa avi li gambi curti, prestu nasci, e prestu mori, La Carni di l'omu si mancia cu lu meli, La Carni va cull'ossu, La Casa di l'omu malu sinni va 'nfumu, La Casa nun s'acchiana senza scala, La Catapanu 'ngrassa 'ntra li peni, La Collira di la sira, sarvala pri la matina, La Contintizza fa ringiuviniri, La Cosa nun la diri, si nun sai, La Cucca è lu richiamu di l'oceddi, La Cuda qualchi vota si fa testa, La Cuda è la chiu forti a scurciari, La Cuntintizza veni di lu cori, La Disgrazj veninu senza chiamata, La Donna è bannera di campanaru, La Doti di la bedda sinni va in bianchettu, La Fami fa nesciri la serpi di la tana, La Farfalla a lu lumi attornu vola, La Ferra è la paura di la scola, La Fidi greca a cui nun è palisi, La Fuiri è virgogna, ma è salvazioni di vita, La Furca è fatta pri la genti mala, La Furca è fatta pri lu puvireddu, La Furmica metti l'ali pri lu so mali, La Furmica si carria lu frumentu, e la cicala si lu mancia, La Gaddina fa l'ovu, e lu gaddu grida, La Gaddina si spinna quannu è morta, La Gaddina si tacissi, chi aviria fattu l'ovu 'un si sapissi, La Gatta chi nun arriva a lu pulmuni, dici chi feti, La Gatta mi talìa, e lu surci mi nichìa, La Gatta nun comprari 'ntra lu saccu, La Giganti, o lu valenti mori a mani di lu putruni, La Gilusu mori curnutu, La Giustizia è fatta pri lu poviru, La Junta è chiu di lu rotulu, La limosina è duci, la limosina è licca, cui tasta s'addicca, La lingua batti unni lu denti doli, La lingua nun avi ossu, e rumpi l'ossu, La Maisata cuntrasta cu la mal'annata, La Mala nova la porta l'oceddu, La Matinata fa la jurnata, La Minsogna apporta virgogna, La Minsogna avi li pedi curti, La Morti conza, e guasta, La Morti nun avi paura di medicu, La Muggheri di lu latru 'un sempri ridi, La Mussu untatu, e la panza vacanti, La Navi nun ha pedi, e fa gran passu, La Notti è fatta pri li lupi, La Parti di lu cumpagnu pari chiu granni, La Picciulu 'mpara di lu granni, La Prim'acqua chi veni lu bagna, La Prima parti di lu pazzu, è lu cridirsi saviu, La riccu spezza li magghi, e nni scappa l'afflittu resta alli riti si 'ncappa, La Saluti veni di l'alligrizza di lu cori, La Serva cerni, e 'mpasta, lu furnu conza, e guasta, La Serviziu di lu putruni, nun si paga mai, La Sorti nun camina sempri a un passu, La Sorti nun distingui merti, e ranghi, duna viscotti a cui nun avi ganghi, La Sorti è donna, e a lu peju s'appigghia, La Terra dici dunami, chi ti dunu, La Tila nun si tesci senza spola, La To partita fermatilla forti, La Vecchia di cent'anni avia a 'mparari, La Vera nobiltà su li custumi, La Verità sempri va 'nsummu, La Verità senza carità, sdignari assai si fa, La Verità è zoppa, ma arriva, La Vigghiata fa la jurnata, La Vucca pari picciola, e capi assai, La Vuci passa, e la scrittura resta, La Vurza di l'avaru mai dici basta, La Vurza di lu poviru nun s'inchi mai, La Vutti di chi è china spanni, La Vutti di l'acitu nun finisci mai, Lamentati si voi stari bonu, Lascia di manciari, nun lasciari di travagghiari, Lascia fari l'arti a cui la sapi fari, Lascia lu munnu comu lu trovi, Latti, e meli suca chi veni, Lauda lu mari, e teniti a la terra, Lavasti la testa all'asinu? perdisti lu stentu, e la liscìa, Legali bravu, cattivu vicinu, Lettu metti affettu, Lettu, tavula (4) e focu nun ti dicinu levati di ddocu, Letu e filici po chiamarsi chiddu chi avi cu li ricchizzi ciriveddu, Leva, e nun metti, nun è funtana chi surgi, Levaci li baddi, e mettici la pruvuli, Li Bertuli chini, e la panza vacanti, Li Conzi fannu la minestra sapurita, Li Cosi comu su lassali stari Nè ti pigghiari gatti a pettinari, Li Cosi fatti su comu li morti, Li Cosi fradici morinu a mani di lu pazzu, Li Dinari servinu all'omu, no l'omu a li dinari, Li Gastimi sunnu di canigghia, cui li manna si li pigghia, Li Guai di la pignata li sapi la cucchiara chi l'arrimina, Li Guai veninu senza chiamata, Li Matti fannu li fatti, Li Mura nun hannu oricchi, e sentinu, nun hannu bucca, e parranu, Li Muschi vannu undi si vinni la carni, Li Paroli nun inchinu panza, Li Paroli nun paganu gabella, Li Paroli su comu li cirasi, una nni pigghi, nni veninu deci, Li Pompi li pazzi li fannu, e li savi li godinu, Li Punti si pigghianu a li cauzetti, Li Rosuli passanu cu lu sciuri di Maju, Li Strazzi vannu pri l'aria, Libertati , e tozzi duri, Libertati, e saluti cui ha, è riccu e nun lu sa, Libici mai beni fici, Lingua chi nun parra, è mala sirvuta, Littra fatta, curreri aspetta, Lo Mbriacuni sempri è spicciolato, Lo Medico l'onura, e lu saluta pri quannu l'hai bisognu nautru vota, Lo Mortu a lu casali, e lu repitu a Cunigghiuni, Lo Pani è duru, e lu cuteddu 'un tagghia, Lo Primu menzu di acquistari è lu travagghiari, Lo Riccu, chi a lu poveru nun duna, poveru resta, e Diu nun lu perduna, Lo Sangu nun si pò fari acqua, Lo Sonnu è parenti di la morti, Locu senz'abitazioni è continua afflizioni, Loda, ma 'un fari di donna cunsigghio, Longa pacenza si cancia in fururi, Lu 'ngnuranti è lu stafferi di lu dottu, Lu Beni 'un si canusci, si 'un si perdi, Lu Beni chi sdilleggi, e nun riguardi Lu ricanusci quannu tu lu perdi, Lu Bisognu fa l'omu valurusu, Lu Boja è latru, e lu rubbato è 'mpisu, Lu Celu mi jttau, e la terra m'apparau, Lu Chiu tintu chiovu di lu carru sempri si risenti, Lu Cridiri è curtisia, Lu Cuntinuu smancia la petra, Lu Cuscinu è un gran cunsiggheri, Lu Diavulu fa li cosi ammucciuni, e poi sona la campanedda, Lu Diavulu nun è tantu bruttu, quantu si pinci, Lu Diavulu è suttili, e fila grossu, Lu dinaru fa cantari l'orvi, Lu Futuru a li mani di Diu, Lu Giovini po muriri, ma lu vecchiu nun po campari, Lu Giudiziu pocu vali a cui nun canusci lu so mali, Lu Imbu so nun si lu vidi nuddu, Lu Iornu vaju unni vogghiu, la sira sfragu l'ogghiu, Lu lagnusu sempri è necessitusu, Lu latru assicuta lu sbirru, Lu lebbru assiecuta lu cani, Lu lettu è rosa, si 'un si dormi, s'arriposa, Lu lignu stortu s'addrizza a lu focu, Lu litigari porta a impoveriri, Lu locu si fa pri lu viddanu, Lu lupu si muta lu pilu, non muta lu viziu, Lu lupu vindi carni, Lu Malu ferru sinni va a la mola, Lu Mancïuni sempri è poveru, Lu Mariulu si canusci all'occhi, e lu malatu pari a li stinnicchi, Lu Megghiu è stari sulu a la so vigna, Lu Meli nun si mancia senza muschi, Lu Migghiu cocu è lu pitittu, Lu Minsugnaru bisogna aviri bona memoria, Lu Minsugnaru chi dici la verità, nun è crittu

M

Mai pri pocu parrari si pintiu, Mai si conza, si nun si guasta, Maju una, e bona, Mala cumpagnia porta l'omu a la furca, Mala nova prestu arriva, Malannu, e mogghi nun mancanu mai, Malatia longa, morti subita, Mali cumpagni portanu a ruina, Mali nun fari, paura nun aviri, Mali vecchiu chiu non po sanari, Malu esatturi fa malu pagaturi, Mancia e bivi a gustu lo, e vestiti a gustu d'autru, Mancia picca, si voi manciari assai, Manciari senza biviri è comu truniari senza chioviri, Manciasti la carni, spulpati l'ossu, Manna Diu lu friddu secundu li panni, Maritati a to figghio quannu voi, a to figghia quannu poi, Marteddu d'oru nun rumpi porti di paradisu, Marzu centu bagna ed una asciuca, Marzu nun veni mai senza quaresima, Massara comu Calìa, scupa la casa cu la pudìa, Mastru chi fa un panaru, nni fa centu, Mastru d' occhiu, mastru di finocchiu, Matrimoni tardivi, orfani primintivi, Matrimoni, e Viscuvati di lu celu su calati, Matrimoniu scopri povertà, Medicu pietusu fa la chiaja verminusa, Medicu vecchiu, spiziali riccu, e barberi giuvini, Megghio bon nomu, chi multi ricchizzi, Megghiu 'na vota arrussicari, chi centu voti 'ngialiniri, Megghiu a la casa to cu pocu pani, ch'in casa d'autru pirnici, e faciani, Megghiu asciuttu pri mia, chi bagnatu pri autri, Megghiu asinu vivu, chi liuni mortu, Megghiu aviri, chi disiari, Megghiu beni è lu menu mali, Megghiu coda, chi testa, Megghiu cuntintarisi, chi lamintarisi, Megghiu dari, chi riciviri, Megghiu di senza, chi di simili simenza, Megghiu diri cui sa, chi diri si sapìa, Megghiu dogghia di vurza, chi dogghia di cori, Megghiu impiegu è nun aviri impiegu, Megghiu invidiatu, chi cumpatutu, Megghiu ippocrita, chi scandalusu, Megghiu lassari a li tò nnimici, chi aviri bisognu di tò amici, Megghiu lu furnaru, chi lu spiziali, Megghiu lu pani, e sali cu la paci, chi cu la guerra faciani, e pirnici, Megghiu magru accommodu, chi sentenza grassa, Megghiu mastru mi t'arrobba, chi mastricchiu mi ti spogghia, Megghiu mastru mi ti mancia, chi mastricchiu mi t'arrusica, Megghiu muriri sfrazziannu, chi campari addisiannu, Megghiu muriri, chi mala mugghieri, Megghiu muriri, chi malu campari, Megghiu muzzicatu di li cani, chi chianciutu di li cristiani, Megghiu nenti, chi aviri chi fari cu pizzenti, Megghiu nun accuminciari, chi stancari, e nun finiri, Megghiu obbediri, chi santificari, Megghiu oceddu di voscu, chi oceddu di gaggia, Megghiu oggi l'ovu, chi dumani la gaddina, Megghiu omu barbutu, chi giuvini sbarbatu, Megghiu patiri di stomacu, chi di menti, Megghiu picca aviri, chi assai, e triuliari, Megghiu piegari, chi rumpiri, Megghiu poviru arripusatu, chi riccu travagghiatu, Megghiu prossimu vicinu, chi parenti luntanu, Megghiu scumunicatu tortu, chi comunicatu a la 'mprescia, Megghiu senno, chi dinari, Megghiu stari è unni è lu megghiu campari, Megghiu sudari , chi tossìri, Megghiu tarda chi mai, Megghiu testa di Incerta, chi cuda di liuni, Megghiu vidiri lu suli nasciri, chi tramuntari, Megghiu vinu feli, chi acqua mali, Megghiu è lu pocu, e gudiri quietu, Mentri c'è vita, c'è speranza, Mentri c'è, viva lu re, quannu 'un c'è chiù, viva monsù, Mentri chi semu Papa, papiamu cui sa si nautra vota Papa semu, Mentri l'erva crisci, lu cavaddu mori di fami, Mentri l'ossu teni, la carni va e veni, Mentri lu medicu studia, lu malatu sinni va, Mentri lu re passa lu pre, binidittu chi mi è, Mentri si campa, sempri s'insigna, Menza doti è la biddizza, Mi livai di li stizzi, e mi misi a li canali, Migghiu niru pani, chi nira fami, Minestra riscarfata, mai fu grata, Mircanti di vinu, mircanti mischinu, Mircanti e porcu vidilu mortu, Mircanti fallutu è menzu arriccutu, Mircanti è cui vinci, mircanti è cui perdi, Mircanzia sarvata, furtuna aspetta, Misericordia dissiru li griddi quannu appigghiaru focu li ristucci, Misi chi Don tiri soldu, nun spiari quannu veni, Mittennu lu pani a li denti, la fami s'arrisenti, Moggheri d'autru pari chiu bedda, Morti cu morti, e vivi cu li gotti, Morti desiderata nun veni mai, Morti non veni mai senza cagiuni, Morti nun guarda picciuli, e nun grandi, nè poviri, nè ricchi, Morti, e pagamentu quantu chiù tardu, Morti, e patruni nun spiari quannu veni, Mortu figghiozzu, nun c'è chiu cumpari, Mortu lu cani, mori la raggia, Movi liti, chi l'accordiu nun manca, Muggheri massara è nautra doti, Multi manu Diu li benedici, ma fora di lu miu piattu, Multi picca faunnu assai, Mundu ti munda, Munti cu munti nun si junci mai, Muru cu muru cu lu spitali, Musarra nun la senti la canzuna, Mussu di parceddu, oricchi di mircanti, e spaddi d'asineddu

N

Necessità fa fari di li petri pani, Necessità fa l'omu industriusu, Necessità nun abita liggi, 'Ngagghiau lu surci, ntra la rattera, Niputi putali, zii 'nzitali, Nn'aju vista ciciri, ma no setti sarmi a Naru, Nni voli a centu chi è majorca, Nnimicu ricunciliatu nun c'aviri fidi, Non fari chiù di chiddu chi poi, Non ogni terra genera ogni cosa, Non sapi caminari, e voli curriri, Non ti teniri pr'ingiuriatu, si nun si numinatu, Non tutti li spichi vannu all'aria, 'Nsignari la via a li pellegrini, 'Ntra ciaschi, e ciotuli 'un si bivi feli, 'Ntra guerra d'amuri vinci cui fui, 'Ntra jocu, e risu lu veru t'avvisu, 'Ntra un ura, Diu lavura, Nudda si lamenta, si no cui si doli, Nuddu cani rifiuta li nozzi, Nuddu fa nenti pri nenti, Nuddu mali senza pena, nuddu beni senza mercedi, Nuddu mali senza rimediu, Nuddu ti pigghia, si nun t'assumigghia, Nuddu ti rapi, si no cui ti sapi, Nuddu ti raspa, si no la to manu, Nuddu tira la petra, pri lassarici la manu, Nun affidari pecuri a lu lupu, Nun amari a cui t'ama è gran delittu, Nun andari a ligna senza corda, Nun avi figghi, e chianci niputi, Nun c'è calma senzi tempesta, Nun c'è chiu surda di cui nun voli sentiri, Nun c'è duluri chi cu tempu 'un passa, Nun c'è morti senza risu, nè malrimoniu senza chiantu, Nun c'è rosa senza spini, Nun caminari senza spisa, Nun canciari l'amicu vecchiu pri lu novu, Nun canciari lu fattu pri lu sfattu, Nun cantari vittoria prima di lu triunfu, Nun chiamari ventu a mari, Nun ci la perdi pri mala 'mbiscata, Nun contrastari cu cui nun avi di perdiri, Nun cridiri a lu santu, si nun vidi lu miraculu, Nun cumprari la gatta 'ntra lu saccu, Nun cunsigghiari, si nun si dumannatu, Nun cuntari la to ragiuni a lu sbirru, Nun dari sodisfazioni a cui nun la dumanna, Nun dari vantaggiu a nuddu, mancu a cavaddi zoppi, Nun diri quant'hai, nè chiddu chi fai , nè chiddu chi sai nè 'mbuttari chiu di quantu poi, Nun disprizzari omu sutta cappa, nè fimmina sutta strazza, Nun dumannari favuri a cui nun nni po, o a cui nun nni voli fari, Nun essiri bannera di campanaru, Nun fai cani, chi a la casa 'un torna, Nun fari fari ad autri chiddu chi poi fari tu stissu, Nun junciri ligna a lu focu, nè mettiri pipi a li cauli, Nun lassari lu picca chi hai pri la speranza di l'assai, Nun ludari la jurnata, si nun scura la sirata, Nun mettiri la to varva a manu d'autra, Nun mettiri tanta carni a lu spitu, Nun mi pozzu pigghiari un purci all'anca, Nun mi scanto nè di cauci di rizzu, nè di punta pedi di gaddazzu, Nun mi tuccari, chi mi scorciulu, Nun pigghiari gatti 'mbrazza, Nun po' truzzari la quartara cu la petra, Nun ponnu stari dui cuteddi 'ntra na guaina, Nun prumettiri nostri a santi, nè cuddureddi a picciriddi, Nun pò all'asinu, e duna a la vardedda, Nun renniri mali pri mali, Nun sapi caminari, e voli 'nsignari a curriri, Nun sempri luci di notti la luna, Nun senza fini lu riloggiu sferra, ne senza fini lu malatu sparra, Nun si dici muttu si nun è parti, o tuttu, Nun si po aviri cappa, e cappucciu, Nun si po aviri la cisca china, e lu viteddu saziu, Nun si po contra ventu navigari, Nun si po dormiri, e fari la guardia, Nun si po manciari pisci senza reschi, nun si po aviri meli senza maschi, Nun si po pigghiari lu celu a pugna, Nun siari manu di meli, e bucca di feli, Nun sta all'asinu iri a lu mulinu, Nun t'imbarcari mai senza viscuttu, Nun t'intricari nè cu parenti, nè cu putenti, nè cu pizzenti, Nun tantu amaru, chi ognunu ti spula, Nun tantu duci, chi ognunu ti suca, Nun teni prumissa, ch'è fatta pri forza, Nun ti fidari chi la corda è grossa quantu è chiu grossa, chiu prestu si lassa, Nun ti fidari si luci la luna, Nun ti ittari comu gaddu a pastu, Nun ti lassari cu li pedi, si nun t'afferri cu li mani, Nun ti pigghiari gatti a pettinari, Nun ti sciarriari pri la vigna di lu Sigretu, Nun tuccari la coppula a lu tignusu, Nun tutti chiddi chi hannu li denti janchi mancianu ricotta, Nun usari, è lu stissu chi nun aviri, Nun vaja scausu cui simini spini, chi poi si punci a la dimenticata, Nun vali chiù lu so nò di lu me sì, Nun è bedda chidda chi è bedda, ma chidda chi piaci, Nun è mortu cui l'avi a pagari, Nun è pasta pri la to maidda, nè carni pri li to denti, Nun è picca mai chiddu chi basta, Nun è tutt'oru chiddu chi luci, Nun è viddanu cui viddanu nasci, viddanu è cui la fa la viddanìa, Nè 'ngnusu cu li cavuli, nè 'nsusu cu li vrocculi, Nè d'estati, nè d'invernu mai lassati lu manteddu, Nè gattu fu, nè dammaggiu fici, Nè mulo, nè mulinu, nè signuri pri vicinu, nè cumpari cuntadinu, Nè ogni mali veni pri nociri, nè ogni beni veni pri giuvari, Nè panareddi di viddani, nè canistreddi di batia, Nè pirara facisti pira, e mancu crucifissu fai miraculi, Nè tu letu, nè iu consulatu

O

O prestu o tardu cui la fa, l'aspetta, Occhi chi aviti fattu chianciri , chianciti, Occhiu nun vidi, cori nun cridi, Occhiu nun vidi, cori nun doli, Ogghiu 'ncima, e vinu 'nmenzu, Ogghiu 'nsummu, e meli 'nfunnu, Ogghiu e meli, suca chi veni, Oggi a mia, dumani a tia, Oggi in figura, e dumani in sepoltura, Oggi pensu iu, domani ci pensa Diu, Oggi ti viju, e dumani ti parru, Ogni acqua leva siti, Ogni amicu chi si perdi, è un scaluni chi si scinni, Ogni asinu si pregia di lu so ragghiu, Ogni beni da Diu veni, Ogni biddizza cu lu tempu passa, Ogni cani abbaja a la so ruga, Ogni cani si fa forti avanti lo so vigna —avanti la so porta, Ogni carni mancia lu lupu, la sua la ddicca, Ogni cent'anni, ed ogni centu misi torna l'acqua a li so paisi, Ogni cosa avi lu so tempu, ogni fruttu avi la so staggiuni, Ogni cosa cu lu so tempu, Ogni cosa fa munseddu, Ogni dimura a li voti è vintura, Ogni drittu avi lu so riversu, Ogni duluri è duluri, ma chidu di la è maggiuri, Ogni erva si canusci a la simenza, Ogni estremu è viziu, Ogni focu addiventa cinniri, Ogni gaddu canta a lu so fumazzaru, Ogni gruppu veni a lu pettini, Ogni impedimentu centu giuvamenti, Ogni lassatu è perdutu, Ogni latru veni pri arrubbari, Ogni lignu a lu tornu si smarra, Ogni lignu avi lu so fumu, Ogni lignu coci pasta, ma nuddu comu alastra, Ogni mozzicu è puntiddu, Ogni naso sta bonu a la so facci, Ogni oceddu torna a lu so nidu, ogni furmica porta a lu so bucu, Ogni oceddu voli lu so nido, Ogni omu avi la so linea, Ogni parola nun voli risposta, Ogni pena in pani torna cui cu la pansa 'un si pigghia vinitta, Ogni picciulu amuri prisu a jocu di na faidda addiventa gran focu, Ogni pignata avi lo so cuverchiu, Ogni pilu ci pari un travu, Ogni pitrudda servi a la maramma, Ogni pizzenti lauda li soi vertuli strazzati, Ogni principiu è forti ogni desideriu veni a fini, Ogni prumissa è debitu, Ogni rizzu avi lu so pagghiarizzu, Ogni salmu finisci in gloria, Ogni santu avi la su festa, Ogni santu voli la so cannila, Ogni sciuri è signu d'amuri, Ogni scravagghieddu a so matri ci pari beddu, Ogni scupa nova tri jorna fa scrusciu, Ogni serpi avi lu so vilenu, ogni furmica avi la so bili, Ogni vergogna c'è onuri, Ogni virmuzzu smancia qualchi pocu, Ognuno tratta di la so mercanzia, Ognunu ama la giustizia a casa d'autru, no avanti la so porta, Ognunu avi li so guai, cui chiu picca, e cui chiu assai, Ognunu avi lu so chiovu, cui l'avi vecchiu, e cui l'avi novo, Ognunu chianci ca l'occhi soi, Ognunu dica dica, e figghiama sia zita, Ognunu loda la so mercanzia, Ognunu parra di la so mercanzia, Ognunu pri se, e Diu pri tutti, Ognunu sa navigari cu bon ventu, Ognunu sapi lu fattu so, Ognunu si fabbrica la so furtuna, Ognunu si frusta, comu ci gusta, Ognunu si misura cu lu so parmu, Ognunu tira acqua a lu so mulinu, Ognunu tira braci a lu so cudduruni, Ohimè, ohimè tri voti dicu, cui cadi in povertà perdi l'amicu, Oliva adduma morta, e viva, Olivari di to nannu, censi di to patri, e vigna to, Omu a cavaddu, sepoltura aperta, Omu avvertenti nun perdi la birritta ntra la fudda, Omu avvisatu è menzu sarvatu, Omu bonu si sgarra, nun si scusa, anzi è lu primu chi se stissu accusa, Omu bonu va cu lu cori 'nmanu, Omu chi nun voli attenniri, furca chi lu 'mpica, Omu di vinu, nun vali un quattrinu, Omu fidili di tutti è benvulutu, Omu malu attizza malanni, Omu penza, e Diu dispenza, Omu riggirusu a tutti è odiusu, Omu rigurusu a tutti è odiusu, Omu senza furtuna va sempri a la piduna, Omu sollicitu nun mori poviru, Omu superbu di tutti è disprezzatu, Ortu, e mulinu nun diri quantu rendi a lu to vicinu, Ovu d'un ura, pani d'un jornu, vinu d'un annu, mai ficiru dannu, Oziusu di raru è virtuusu

P

Pacienza ci voli a li burraschi, chi meli nun si mancia senza muschi, Paga d'ingratitudine la detta l'ingratu, e cui fa beni, beni aspetta, Pagghiaru di prima cappa, amaru cui c'incappa, Paisi chi vai, usa chi trovi, Pani a valanza, nun inchi panza, Pani coll'occhi, furmaggiu senz'occhi, e vinu ca ti cava l'occhi, Pani finu a chi dura, ma vinu a misura, Pani partutu, sanità di denti, Pani schittu, vita d'afflittu, pani, e furmaggiu vita di paggiu, Pani, e Sacramentu cinn'è ad ogni conventu, Panza china cerca riposu, Panza china fa cantari, e no cammicia nova, Pari a lu pizzu chi è marvizzu, Pari cu pari, e joca cu li toi, Parola ditta chiu nun po sturnari, Parra la lingua pri l'abbundanza di lu cori, Parrari, e nun essiri, è comu filari, e nun tessiri, Paru paru pigghia, Pasqua, e Natali cu cui voi, Carnalivari fallu cu li toi, Passa puntu, passa tuttu, Passanu l'anni, e volanu li jorna, Passaru vecchiu nun trasi in gaggia, Passau ddu tempu, chi Betta filava, Passu rubbatu, passaci sicuru, Pati lu giustu pri lu peccaturi, Patri eternu, figghiu crucifissu, Patruni chi nun paga razioni è servu di li servi, e paga peni, Pattii chiari, amici cari, Pattu vinci liggi, Paura guarda vigna, e nun si pala, Pazzu cui di li só dinari fa petri, Peccati di gioventù si paganu in vecchiaja, Peccatu ammucciatu è menzu perdunatu, Peccatu cunfissatu è menzo perdunatu, Peccatu vecchiu, sentenza nova, Peddi pri peddi, megghiu la tua, chi la mia, Pena, e travagghiu fa prestu 'nvicchiri, Pensaci prima nun pigghiari sbagghiu doppu lu fattu nun c'è chiu cunsighiu, Penza adaciu, e lavura prestu, Penza la cosa prima chi la fai chi la cosa penzata è bedda assai, Penzamu ad oggi, chi a dumani ci penza Diu, Perdi lu pocu pri aviri l'assai, bisogna fari comu megghiu poi, Perdi lu puntu, cui nun fa lu gruppu, Persi li muli, e va circannu li capistri, Persi li voi, e va circannu li corna, Persichi, e muluni vonn'essiri di staggiuni, Petra chi nun fa lippu, lu sciumi si la tira, Petra disprizzata, cantunera di muru, Petra smossa, nun pigghia lippu, Picciulu sdegnu rumpi nu granni amuri, Pigghia avanti, pri nun ristari arreri, Pigghia e nun metti, nun è puzzu chi surgi, Pigghia la mira ca, e spara dda, Pigghia la to munnizza, e mettitilla dintra, Pigghia lu beni, e lu mali ti scarti, Pigghia lu tempu a tempu, e comu veni, Pigghia mentri poi qualchi bon'arti, Pigghia primu, e pigghia ossu, Pigghia tempu, e campirai, Pigghiala sula, e pigghiala nuda, Pigghiari l'acqua 'ntra lu panaru, Pignata cumuni nun vugghi mai, Pinseri, e malatii fannu 'nvicchiri prestu, Pira fatta, cadi sula, Pisa giustu, e vinni caru, Pisu e misura nun gabba cumpagnu, Pisu e misura nun ti leva, e nun ti duna, Pitittu nun ha bisognu di sausa, Pochi paroli, e vestiti di pannu mai a lu munnu hannu fattu dannu, Pocu angiddi, e assai addanru, Pocu barba, pocu giudiziu, Pocu brigata vita beata, mancu semu, megghiu stamu, Pocu vali lu guadagnari, a cui non sapi cunservari, Porta cu tia, e mancia cu mia, Porta rispettu a lu cani, pri amuri di lu patruni, Porta rispettu a lu locu unni stai, Poviru si, lagnusu pirchì?, Poviru, e malatu nun è vulutu di lu parintatu, Predica Bertu, e predica a desertu, Predichi, e lattuchi doppu Pasqua su finuti, Prega la sorti, chi a li toi ti strincia, chi si lu toi t'arrusti, nun ti mancia, Prestu e beni, di raru avveni, Prestu pri natura, tardu pri vintura, Pri assai cunsigghi si perdi la guerra e pri tanti giudizii si sgarra, Pri canusciri a un omu ci voli na sarma di sali, Pri fari beni, minni vinni mali, Pri la gula si pigghia lu pisci, Pri li tanti pinseri lu corvu anniricau, Pri livarisi di li sbrizzi, si misi a li canali, Pri lu tristu patisci lu 'nnuccenti, Pri mancanza d'omini boni, me maritu fu juratu, Pri mezzu di li pazzi campanu li savii, Pri na baciata iri a Petteneu, Pri paura d'oceddi nun si simina granu?, Pri tirzana nun sona campana, Pri tri dinari di spezii si perdi la gaddina, Pri troppu vuliri, tuttu si perdi, Prima di parrari mastica li paroli, Prima la cammisa, e poi lu jppuni, Prima lu 'ngannu, poi lu malannu, Prima ti manciu, da poi ti chianciu, Privazioni genera appitittu, Pruvidi Diu lu vermu sutta terra, Puddi e picciriddi 'mbrattanu la casa, Puta cui voli, e spulara cui si doli, Putiga vecchia non ci voli frasca

Q

Quali carni si tagghia, e nun si doli?, Quali patri, tali figghiu, quali matri tali figghia, Quannu a li nozzi l'asinu e invitatu, pri purtari acqua, o lingna è lu sò 'nvitu, Quannu a lu jocu t'ajuta furtuna, nun lu canciari, tenitilla bona, Quannu a tavula si 'nvitatu, va presto pri nun essiri aspittatu, Quannu amuri voli trova locu, Quannu chiovi e malu tempu fa, cui è a casa d'autru malu sta, Quannu chiovi, nun assicca nenti, Quannu ddo Diu ti voli ajutari sapi la casa unni divi viniri, Quannu forza nun c'è, s'arma lu 'ncegnu, Quannu gatta nun c'è li surci ballanu, Quannu l'alligrizza è in casa, la disgrazia è arreri la porta, Quannu la formicula metti l'ali, allura mori, Quannu la pira è fatta, cadi sula, Quannu la zita a lu zitu nun piaci a li doti s'aggrava, autru nun dici, Quannu li leti mancianu, li miseri cucinanu, Quannu li mulinari si sciarrianu, guardati li sacchi, Quannu lu diavulu fu vecchiu, si fici rimitu, Quannu lu ferru è caudu, e tu lu stira, Quannu lu jornu in peni si travagghia pri li pinseri la notti si vigghia, Quannu lu pedi camina, lu cori sciala, Quannu lu povireddu s'arripezza, cumpari chi di novu si vistissi, Quannu lu poviru duna a lu riccu, lu diavulu sinni ridi, Quannu lu riccu ha parratu, di tutti è 'ncinziatu, Quannu lu riccu si metti na pezza, ci pari chi la facci ci cadissi, Quannu lu to diavulu nasciu, lu mio andava a la scola, Quannu lu to vicinu sta beni, qualchi ciauru tinni veni, Quannu lu voi è a lu maceddu, tutti currinu cu lu cuteddu, Quannu maggiuri c'è, minuri cessa, Quannu nesci lu suli, nesci pri tutti, Quannu occhio nun vidi, cori nun disia, Quannu s'abbrucia la casa di lu to vicinu porta l'acqua a casa to, Quannu ti dunanu la purcedda, curri prestu cu la curdicedda, Quannu ti mancia la spadda, e li rini nuddu ti raspa si no la to mani, Quannu tu vidi, chi lu passu è malu pigghialu pri la retina lu mulu, Quannu unu si castiga, centu s'amminazzanu, Quannu veni, aprici la porta, Quannu vidi chiu cani supra un ossu, la megghiu cosa è faritilla arrassu, Quannu vidiu nespuli chianciti, chist'è l'ultimu fruttu di la estati, Quannu ài bon tempu, mettitillu 'ncasa, Quannu è junta l'ura nun c'è medicu nè vintura, Quanta chiu si campa, chiu s'impara, Quanti paroli perdi cui va a caccia, chiamannu la so cani, cuccia, cuccia, Quantu l'omu porta cu la navi, la donna lu sfa cu la scorcia di la nucidda, Quartara rutta a li voti dura chiu di una sana

R

Ragghiu di sceccu, nun acchiana 'ncelu, Ragiuni contra forza nun ha locu, a lu to mali, pigghiaci ripiecu, Rendati ricchi d'invernu, e poveri d'estati, Resisti a la furtuna, ed a li torti, e campa comu poi cu 'ngegnu, ed arti, Ricaduta è peju di la malatia, Ricchizza fa superbia, superbia povertà, Ricchizzi, e santitati - Criditinni metati, Si menu nni criditi - Megghiu faciti, Rinovi sempri comu la fenici si tu di li virtuti ti compiaci, Robba d'autru grassa si misura, Robba d'autru nun luci, Robba d'autru prestu vola, Robba fatta a furtu, dura tempu curtu, Robba fatta, dinari aspetta, Robba mal'acquistata nun dura un annata, vinni allura, e sinni va a malura, Russu è malu pilu

S

Saccu vacanti 'un po stari a la dritta, Salariu crisciutu, è sirviziu guadagnatu, Saluta l'amicu pri nautra vota, Saluti, e pani schittu, San Lorenzu la gran calura, Sant'Antoni la gran friddura, l'una, e l'autra pocu dura, Sapemu unni semu, no unni moriremu, Sapi chiu lu pazzu 'ncasa sua, chi lu saviu 'ncasa d'autru, Sapi chiu un saviu ed un pazzu, chi un saviu sulu, Sarva di manciari, e nun sarva di fari, Scala si voi vindiri, Scaudatu chi è lu cani all'acqua ardenti, quannu vidi la fridda fa spaventi, Schiavu fidili n'ha mai libertati, Sciabbica, e tunnara cui nun sapi rubbari, dda s'impara, Sciumi chi grida, passalu sicuru, Scrusciu di labbri, di pignati, e piatti basta pri arrisbigghiari omini, e gatti, Scuntentu coi d'amuri è travagghiatu, Scupa nova tri jorna fa scrusciu, Scupa nova tri jorna sta a li chiova, Scurdari nun si po l'amuri anticu, anchi chi amuri novu trova locu, Scusa nun richiesta è accusa manifesta, Scutta pri quannu isti a la taverna, Secunnu è l'asta porta la bannera, Sempri na vutti fa la me vigna, Sempri va sutta lu munzeddu vasciu, Senti assai, parra pocu, e cridi nenti, Senti lu beni chi ognunu ti avvisa, Senza dinari nun si canta missa, Senza ferri nun si po fari causetti, Senza li patti lu cuntrattu 'un teni, Senza pilotu si perdi la navi, Servi comu un servu, o fui comu un cervu, Serviziu d'un ura, pinseri di cent'anni, Serviziu fattu, mercedi aspetta, Servu d'autru si fa, cui dici lu segretu ch'iddu sa, Setti grana trent'un'unza, malizia, Sgarratina nun paga pena, Si 'ai bona sorti, tenitilla forti, Si 'ai furtuna, dormi, Si 'ai scarpa troppu larga, prestu cadi, si è troppu stritta, fai mali a li pedi, Si 'ntra maju nun ti talentu, vindi lu voi, ed accatta frumento, Si brami di nun essiri tradutu nun palisari mai lu to peccatu, Si campu t'allampu, si moru ti perdunu, Si cridi chiu lu mali chi lu beni, Si di li mani caderu l'aneddi, arristati mi su li jditeddi, Si di lu chiantu gabbari li lasci, ti spugghirà la donna, e impoverisci, Si dici lu peccatu, ma no lu peccaturi, Si fai beni a lu riccu, otteni nenti, d'un tortu sinni vindica a l'istanti, Si fussi pri timuri di l'oceddi, nuddu siminiria granu, Si jetta l'amu pri pigghiari lu pisci, Si la 'nvidia fussi guaddara, ognunu l'aviria, Si lassi lu pocu pr'aviri l'assai, resti pizzenti, e nenti avirai, Si levi l'oziu, levi lu viziu, Si li to cosi a bonu modu fai, sappi pri certu, chi 'un fallisci mai, Si lu giovini vulissi, e lu vecchiu putissi, nun ci sarria cosa chi nun si farissi, Si mancia pri campari, nun si campa pri manciari, Si me nannu nun fussi mortu, ancora sarria vivu, Si mi dici cu cui vai, ti dicu chi fai, Si nun c'è 'nfernu, tutti nni sarvamu, Si nun si spogghia lu patri, nun si po vestiri lu figghiu, Si nun veninu li morti, nun caminanu li vivi, Si nun voi muriri in prigiunìa nun pigghiari 'ngabella, o in pleggeria, Si parri troppu, parri, e nenti dici, Si pri lupu nun voi essiri tinutu pirchì di lupu la peddi ti metti?, Si sa unni (o comu) si nasci, nun si sa unni (o comu) si mori, Si si camina cu sorti cuntraria, virtù, e valuri sunnu botti all'aria, Si t'incontru a vanedda chi nun spunta, ti lu fazzu cuntari lu quaranta, Si ti voi fari amari, fatti addisiari, Si tintu è lu nudu, chiu tintu è lu sulu, Si tutti li muschi si cacciassiru, nun restiria nasu, Si unu nun mori, l'autru non godi, Si vecchia pigghi, malu ti cunsigghi, perdi la doti, e tuttu t'annigghi, Si vinciri nun poi, cerca scappari, Si voi arricchiri, fa arti vili, Si voi aviri dinari, bisogna travagghiari, Si voi campari quanto voi, fa na suppa prima, e poi, Si voi essiri bonu ricevutu finciti surdu, ed arrestati mutu, Si voi prestu 'mpoveriri, adduga l'omini, e non ci iri, Si voi servizi, attenni a ben serviri, Si voli lu tradimentu, ma nun si stima lu tradituri, Si vui vuliti campari cuntenti vutativi d'arreri, e no d'avanti, Si à vistu spissu a mezza stati chioviri, Si è bedda ci voi fari la sentinedda, Sia lu primu a pigghiari cui sparti, Sirinu nun inchi jsterni, Smuvisti lu culu a la cicala, Sogira e nora sempri stannu in guerra, Sogira, e nora mala parintera, Sogira, e parrasta, nè di crita, nè di pasta, Solati li scarpi, si l'hai rutti, Sona a chidda parti, unni ti tocca, Spara a cui vitti, e 'nserta a cui nun vitti, Sparagna la tina, mentri è china, quannu lu funnu pari, nun c'è chiu di sparagnari, Sparagna, chi trovi, Sparti ricchizzi chi veni povertà, Spassu di fora, e trivulu di casa, Spissu si vidinu munnizzari sciuriri, e jardini assiccari, Stenni lu pedi quantu lu linzolu teni, Stomacu granni, e vucca picciridda, Strata di menzu è la chiu sicura, Su comu la castagna, di fora è bedda, e dintra è magagna, Su comu li granati, beddi di fora, e dintra guastati, Suli e ventu fa frumentu, Sulità, Santità, Sunnu chiu li vuci chi li nuci, Supporta chiddu pisu chi tu porti, Supporta un rotulu, si nun voi un cantaru, Supra abbruscatu nun surgi pilu, Supra guaddara cravunchiu, Supra pastu minnulicchi, Sustanza menu, e chiu manera bona, Sutt'acqua fami, e sutta nivi pani, Sutta lu celu nenti c'è di novu, Suverchiu manciari fa ammalari

T

Tagghia cu lu tagghiu, e medica cu lu cozzu, Tali patri, tali figghiu, tali matri, tali figghia, Tanti muschi siddianu un cavaddu, Tanti nenti ammazzanu un asinu, Tanti viaggi cunsumanu un voscu, Tanti voti lu maliziusu va pri tunniri, ed è tusu, Tantu gira fa farfalla a lu lumi, finu chi s'abbrucia, Tantu la crapa zoppa va pri li munti, finu chi lu lupu s'infrunta, Tantu nn'avi cui tira, quanto nn'avi cui scorcia, Tantu sta quietu lu bonu, finu a chi voli lu tristu, Tantu stimatu si, quantu ti stimi, Tantu trunia, finu chi chiovi, Tantu va la quartara all'acqua, finu chi si rumpi, Tantu è lu beni chi a mia nun mi giuva, quantu è lu mali, chi a mia nun mi noci, Tarda malannu, e poi veni, Tatti di na ventri, no tutti di na menti, Tavula, e lettu metti affettu, Tempu di guerra facemunni furmiculi, Tempu di guerra minsogni comu terra, Tempu metti cunsigghiu, Tempu persu nun è di nuddu, Tempu vinni merci, Terra 'ncarca, e dogghia abbarca, Terra cauda nun fa fretta, Terra di Baruni un strapuntinu, ed un saccuni, Terra janca, prestu stanca, Terra porta guerra, Testa chi nun penza, si chiama cucuzza, Testa rutta, midicina, Testa, tistuni, e diavulu ca ti porta, Tinta dda casa, chi 'un avi cappeddu, Tinta dda casa, chi voli puntiddi, Tinta dda petra, chi nun pigghia lippu, Tinta dda terra chi lu so patruni nun vidi, e sta 'mputiri di viddani, Tintu cui cadi pri chiamari ajutu, Tintu cui l'ha li grannuli a la vigna, Tintu cui nasci pri stari a patruni, Tintu cui perdi pri iri circannu, Tintu cui servi ad un patruni ingratu, Tira chiu un pilu, chi un travu, Torna all'ossu, comu lu cani, Torna parrinu, e sciuscia, Tortu lu patri, torti — Li figghi finu a morti, Tra greci, e greci nun si vinni abraciu, Travagghiu fattu, ricumpenza aspetta, Travagghiu sutta tettu, travagghiu binidittu, Trivulu 'mpara a chianciri, Trivulu cumuni è menzu gaudiu, Trivulu pri trivulu mi tegnu a me maritu chi è diavulu, Troppa familiarità genera disprezzu, Troppu cunvirsari genera noja, Troppu manciari nun fa ripusari, Troppu parrari, metti siti, Tu chi si figghiu di la gaddina bianca?, Tuppi mi dasti, e tuppi ti filai, tu mi tincisti, ed iu t'anniricai, Tutta Malta nun potti fari biviri un'asinu pri forza, Tutti li cosi vannu a lu pinninu, Tutti li cunsigghi pigghia, ma lu to nun lu lassari, Tutti li missi all'autaru majuri, Tutti li puddicini hannu la tussi, Tutti li pueti, e pinci santi tutti morinu poveri, e pizzenti, Tutti li sciarri sunnu pri la cutra, Tutti li vurpi si trovanu a la pellicceria, Tutti Santi la nivi pri li canti, Tutti vulemu la giustizia a casa d'autru, Tuttu lu munnu è comu casa nostra, Tuttu passa, e finisci cu lu tempu

U

Un bonu nò vali chiu d'un tristu sì, Un bonu vuccuni, e centu guai, Un casu nun fa regula, Un chiovu caccia nautru, Un cori d'asinu, e un cori di liuni, Un corpu a lu circu, e un corpu a lu timpagnu, Un diavulu caccia a nautru, Un gaddu canta 'ntra un fumazzaru, Un mali un'è passatu l'autru è juntu, Un poviru simina, un putenti meti, Un sì t'attacca, un nò ti sciogghi, Una bona china tri jorna mina, Una bona morti cumpenza na mala vita, Una cosa, una vota si dici, Una manu lava l'autra, e dui la facci, Una paga tuttu, Una pecura virminusa 'nfetta na jnia, Una si fa, e l'autra nun si lassa, Una volta l'annu è licitu 'mpazziri, Una vota si gabba la vecchia, Unni c'è cappeddi, nun ci vonnu fodeddi, Unni c'è cappeddu, nun paga birritta, Unni c'è ciappa, nun c'è acqua, Unni c'è dinari, nun ci vonnu janghi di parrinu, Unni c'è focu, pri lu fumu pari, Unni c'è lu bonu stari, dda è lu bonu campari, Unni c'è radicata la malizia, allignari 'un ci pò mai l'amicizia, Unni c'è vacchi, c'è viteddi, Unni c'è meli, currinu li muschi, Unni ci chiovi, ci sciddica, Unni ci su fatti, 'un ci vonnu palori, Unni ci su genti, ci su paroli, Unni ci su libri, nun ci vonnu labbri, Unni ci su rosi, ci su spini, Unni facisti l'està, fatti lu 'nvernu, Unni jamu, Diu nni vidi, Unni maggiuri c'è, minuri cessa dissi lu puddicinu 'ntra la nassa, Unni manca Diu guverna, Unni mancia lu grossu nun azzardi nemmenu di liccari lu minutu, Unni nun c'è guadagnu, la perdita è sicura, Unni nun c'è liggi, nun c'è difettu, Unni nun c'è rimediu, pacenza, Unni nun poi stari, nun ti virgugnari a fuiri, Unni nun t'apparteni, nè mali, nè belli, Unni regna la donna, ardi la guerra, Unni si po arrivari, nun ci vonnu scali, Unni su chiu li pidati chi li muzzicuni, fattilla arrassu, Unni tagghi, sangu nesci, Unni va la navi, va lu brigantinu, Unni va va la varca, dissi chiddu cori cuntentu, e li vertuli 'ncoddu, Unni vai ci su guai, ad ogni latu lu mari è salutu, Unni vai, porti a te stissu, Unni zappa Martinu? Sutta lu piro, Unu chi nun sapi, è comu unu chi nun vidi, Unu nun dissi mai chiddu chi fici, l'autru nun fici mai chiddu chi dissi, Unu pecca, e in tronu è missu, l'autru pecca, è crucifissu, Usu fa natura

V

Va cuntaccillu a cui nun ti canusci, Va unni lu patutu, nun andari unni lu medicu, Vali chiu lu muntuni di la curduvana, Vali chiu lu nolu di la mircanzia, Vali chiu un amicu in chiazza, chi cent'unzi in cascia, Vali chiu un corpu di mastru, chi dui di manuali, Vali chiu un fattu, chi deci paroli, Vanta la zita l'orba di so matri, Vastuni fa bonu garzuni, Vecchiu 'nnamuratu di tutti è trizziatu, Ventu di finestra è corpu di balestra, Vesti jppuni, chi pari Baruni, Viaggiu ruttu manciatillu tuttu, Vidi cu cui va, si voi sapiri chiddu chi fa, Vidi lu megghiu, e s'appigghia a lu peju, Vidi lu voi, nè jancu, nè niuru, Vidi, e dici campi 'nfilici, vidi, e taci campi 'mpaci, Vigna è ligna, Vindi quant'hai, e compra unni stai, Vinni sfiruzza, e addivintua rasolu, Vinniri viscichi pri lanterni, Vintura bona, chi 'un era aspettata junci chiu grata, Vinu amaru, tenilu caru, Vinu meli finu, pri cui nun lu sa biviri è vilenu, Vita privata, vita beata, Voci di populu, vuci di Diu, Vogghiani chiu pri li vicini toi, ca no pri cui nun lu vidisti mai, Vogghiu chi chiuvissi, ma no chi dilluviassi, Voi campari, lascia campari, Voi canusciri l'omu? guardalu a la cera, Voi canusciri un viddanu? dacci officiu a li manu, Voi chi na cosa nun si saccia? nè si dica, nè si faccia, Voi cunfidenzi di lu to vicinu, 'mbriacatu di bonu vinu, Voi fabbricari, fabbrica un furnu, Voi farti amari, fatti disiari, Voi tu sapiri cui nun avi corna, cui s'affaccia a lu suli, e nun fa umbra, Vol'essiri di Patti la pignata pri fari la minestra sapurita, Voli Diu lu nostru cori, voli fatti, e nun paroli, Vrazzu a pettu, e gamba a lettu, Vuliti sucu? sprimiti sta petra, Vurpi ch'è vecchia, nun 'ncappa a lu lazzu, Vurza mustrata ti sarà rubbata, Vuti di marinaru, duranu quantu la tempesta, Vutti chi nun è attuppata, sventa

Z

Zara a cui tocca, Zicchi, e dinari su forti a scippari, Zita majulina nun si godi la curtina, Ziti, e tambureddi tri jorna parinu beddi, Zoccu fazzu iu, fa l'asinu miu, Zuccaru non guasta vivanda

< página principal Acerca de | Secciones | Top 10 | Licencia | Contacto | Acceso Licencia de Creative Commons
© 2008 Fernando Martínez de Carnero XHTML | CSS Powered by Glossword